Festivalul George Enescu: R. Wagner – Aurul Rinului
Când treci de la sala Operei Naționale București la Sala Palatului îți e clar că ceva se va întâmpla. Există o diferență atât de arhitectură, de senzațiile pe care ți le provoacă, cât și de audiență. Publicul care frecventează Sala Palatului este nițel diferit de cel care merge la Opera Română.Programul duminicii mele liniștite conținea
Déjà vu Roșia Montană
În Matrix I există o secvență în care o pisică neagră trece de două ori prin același loc. Neo o vede și spune: Déjà vu!, iar toți ceilalți se panichează pentru că știu că nu a fost chiar un déjà vu, ci o eroare în matrice. Fără a pretinde a fi Neo, Déjà vu am zis și eu după
Festivalul George Enescu – Otello
De mai mulți ani mi-am dorit să ajung și eu măcar la un spectacol susținut în cadrul Festivalului George Enescu. De fiecare dată mă trezeam prin Septembrie, când festivalul începuse deja și în mod firesc nu mai găseam bilete. Dar calul bătrân învață și prin Februarie - Martie mi-a ajuns la urechi un ciot de
Aurul din curtea bunicii
Am purtat și eu vreo 10 ani o bucată de aur în jurul unui deget, dar asta nu m-a ajutat prea mult. Am impresia că viața m-a tratat la fel cum ar fi făcut-o și dacă nu mă înzestram cu metalul prețios. Acum port tinichele de inox și brățări împletite cu dragoste, iar dacă mă