Astăzi am angajat la firmă primul chinez. Păi ce firmă am eu? Cum vând eu software românesc pe 6 continente și să nu am măcar un chinez care să muncească pentru mine? Păi ce, numai Apple și Google să producă în China? Uite că produce și Pyramid Software.

Deja mă enervează chinezul. I-am dat un fișier cu 3.048 de texte pentru traducerea interfeței aplicației în chineză pe care trebuia să îl facă în timpul liber. Am plecat de la firmă, am ajuns acasă, am apucat să fac un dus și am primit mail: chinezu’ terminase traducerea și se plictisea.

Ieri m-a invitat în China. Oferta lui a fost atât de irezistibilă încât m-aș duce și pe jos. Îmi zice:
 – De aici poți lua lucruri ieftine: Made în China! – chiar dacă textul mi-a parvenit pe messenger îi simțeam o oarecare mândrie în glas.
 – Și din București poți lua lucruri Made în China – zic eu, completând în gând: Pe care în general e bine să le eviți. La care chinezu’ îmi dă lovitura:
 – Știai că în China poți cumpăra 6 perechi de șosete cu 1 euro?

Mai poți avea replică la așa ceva? M-am gândit să dau o fugă până la Unirii să o anunț pe doamna care vinde șosete cu 3 perechi la 10 lei că o bag în faliment. Mă apuc de business plan și fac și un studiu de fezabilitate și unul de impact. Piața șosetelor va fi bulversată de un nou jucător. Încă analizez dacă dau 3 perechi la 1 euro sau 6 perechi la 10 lei (aka 2 euro)! Bașca, mai pot face cross-selling cu săpun natural.

(1 vapor x 100 de containere x 500.000 perechi de șosete) / 6 = ? Euro. Asta e ecuația pe care trebuie să o rezolv și mă las de muncă!