|  Viață   |  Vița de Vie – Acustic

Vița de Vie – Acustic

Nu sunt fan Vița de Vie. Și asta nu pentru că nu ar merita ei acest lucru, ci pentru că eu nu prea mă încadrez în tipologia fanilor. Nu cumpăr albume, nu alerg după autografe, nu mă isterizez dacă dau de vreun artist prin supermarket și nu mă pun pe plâns dacă îl bate nevasta sau, și mai rău, dacă își bate nevasta. Adi Despot și-a rezervat un loc în memoria mea cu interviul acela în care o domnișoară mai high (ori la propriu, ori la figurat) îl scoate din sărite.
Despre Acustic, firește că, nu știam  nimic. Am prieteni buni și mi-i respect. Ori, când Raluca spune că este un concert (spectacol) la care ar merge a doua oară, e musai ca eu să merg măcar o dată. Iar dacă pe afiș apare și Alexandrina, e clar că îmi sare cardul din portofel. Cum nu mă așteptam ca DT să aquiseze la acest eveniment, l-am strecurat la categoria: „te faci rock și mi te faci disponibilă în ziua T la ora Z”. Am cam abuzat de denumirile acestor coordonate temporale, dar fiind săptămâna altfel m-am simțit acoperit de circumstanțe. Am cedat presiunilor și i-am dat detaliile evenimentului cu câteva ore înainte. Nu părea prea încântată. E drept că și eu aveam îndoieli. Ea, probabil și mai multe, pentru că își suprapusese o întâlnire cu ultima parte a concertului. Providența a intervenit și a rezolvat lucrurile în favoarea evenimentului.

Vița de Vie în varianta acustică are 6 membri, față de 4 cât are în formula clasică, vreo 8-9 tipuri de chitare, tobe, tamburine, contrabas, violoncel, flaut, fluier, orgă și tot felul de alte dispozitive de produs sunete a căror denumire nu o cunosc. Reprezentația pe care am urmărit-o eu a avut loc la Teatrul Național – Sala mare și cred că asta a influențat acustica. De la primele acorduri sare carnea pe tine de cât de clar e sunetul și de multitudinea de detalii fonice pe care le poți remarca. Iar aceste cuvinte vin din partea unui tip care are timpane cu iască. 
În mod cu totul nesurprinzător melodia care mi-a plăcut cel mai mult este cea interpretată împreună cu Alexandrina. Coincidența de nume e total nefericită, dat femeia asta este super tare. (Dacă afli pe unde cântă dă-mi și mie de știre te rog). Interpretează împreună cu Vița de Vie piesa Varză. Ce îmi place în varianta acustică e că mesajul piesei – care nu e rău deloc – devine mult mai puternic. Textul este pus în evidență mult mai bine, cred eu, în această variantă. Bag piesa mai jos drept exemplu.

Acustic este proiect muncit, un proiect în care s-au urmărit detaliile și cum ar spune Rod Tidwell (din Jerry Maguire): I fucking love that! Cât despre DT, s-a super emoționat, i-au dat lacrimile și mi-a mulțumit de nenumărate ori, ba chiar și-a cerut scuze că a avut îndoieli asupra alegerii mele, eu neavând un merit prea mare. Dar așa e în viață: unii muncesc, alții culeg rezultatele!

Am și o observație pentru organizatori. Dacă evenimentul este programat la ora X, hai să îl pornim fix la X, indiferent de numărul celor care sunt pe afară și vor să intre pe ultima sută de metri. Respectul pentru cei 80% care și-au luat biletul din timp și s-au prezentat la eveniment conform cerințelor de pe bilet ar trebui să dicteze.

Vița de Vie în varianta acustică este un super concert, cu titlu de It’s a must! pentru cei care sunt dispuși să experimenteze.

Adaugă un Comentariu: